ploaia (veche)

in fata ferestrei deschse miros ploaia.
mirosul ei de animal mare ud blanos prafuit si osos.
stanci de cremene se izbesc in vazduh si din ele
iese tot praful cu zgomot si cu scantei amestecate si topite in ploaie.

picaturile carnoase se lipesc de asfalt cu sunete flasci.
musca cu buzele pline din lucrurile de pe jos ca din mere.
se lipesc de oamenii de pe drum pedaland de zor prin vazduh.
gravitatia si adapostul ma apara de ploaia flamanda si ma lasa sa o miros.
zgomotos animal ploaia zgomotos animal, mare si ud.

mugetul ei patrunde pana in rarunchi.
nebunia ei trezeste nebunia din mine.
ploaia e dezordinea dezlanata. descatusata in mine.
rabufnind si eliberandu-se.libera si dezlantuita.